Tricky day

Pacaleala e cuvantul “vedeta” al zilei de astazi! O reiterare obsesiva, obositoare, inutila a unui cuvant si a unei actiuni, de a pacali, ce si-a castigat dreptul de a avea “o zi speciala”.

Devenita speciala doar pentru ca am binevoit sa o adoptam cu atata usurinta de la americani, intocmai precum Valentine’s Day sau Halloween! Eeck!

Revolta mea fata de aceste “adoptii” are alte radacini decat cele la care v-ati gandi, probabil (as putea fi chiar acuzata ca post-urile mele abunda in “englezisme”:P). Inteleg intruziunea elementelor globale la nivel local, acceptate facil, de parca le-am fi avut dintotdeana, dar altele sunt nemultumirile mele. Insa nu fac obiectul acestei expuneri. Altadata:P!

Depasind momentul de rebeliune: mereu m-am gandit: de ce e nevoie de o zi speciala pentru a pacali cand multi dintre noi suntem adevarati maestri in a pacali, in a disimula, in a ne teatraliza trairile, comportamentul pana cand ajungem noi insine intr-o dilema existentiala: cum eram eu de fapt, cine mai sunt? Pentru ca in ziua de astazi s-a ajuns pana acolo incat se fac pacaleli si despre curs euro on line.

In fata unor astfel de prestatii scenice remarcabile, devenite deja parca parte intrinseca a personalitatii, dar pe care, cu finete, le putem depista, ar trebui sa ramai indiferent.

Aseara am citit un discurs foarte interesant referitor la pericolele generate de indiferenta umana. Lipsiti de orice urma de solidaritate in momente- cheie, comportamentul oamenilor, in principal, la nivel inalt, a generat actiuni ce au avut drept consecinte cele doua razboaie mondiale, asasinatele politice, razboaiele civile etc. Aceasta este indiferenta care lasa urme la nivel macrosocial, cu repercusiuni asupra unei categorii ample de oameni.

La nivel microsocial…e indiferenta la care vreau sa ma refer: azi-noapte, un sms…il citesc: vreau sa cred ca e o pacaleala…imi dau seama ca totusi nu e si ca expeditorul nu are chef de glume deloc. Incerc sa discern intre cum e persoana pe care o stiu eu, cum incearca sa fie si cum reuseste sa se exteriorizeze! Trick…tricky attitude! Vorba cantecului: “you trick me once, I won’t let you trick me twice”.

Ar trebui sa fiu indiferenta…Sau cel putin sa incerc sa fiu indiferenta. Nu prea imi iese…”trouble is my middle name”, motiv pentru care atitudinea mea “non-indiferenta” va lasa urme. Si evident, repercusiuni…depinde asupra cui!